o basma groasă și o sacoșă cu mere.
— Mergeți departe? a întrebat ea cu blândețe.
Maria a zâmbit timid.
— La Buzău. La sora mea.
— E bine… unde ai pe cineva drag, acolo e casa.
Vorbele acelea simple i-au încălzit inima mai mult decât orice.
După două ore trenul a oprit în gara din Buzău.
Maria a coborât încet.
Pe peron o aștepta Nadejda.
Mai slăbită, cu părul alb, dar cu același zâmbet cald din copilărie.
Când s-au văzut, s-au îmbrățișat strâns.
— Mărioară… de ce nu mi-ai spus că vii? a