Omul l-a privit mirat. Matei nu cerșea. Nu întindea mâna. Doar vorbea clar și calm.
— Ați aruncat legumele astea. Pot să le iau? Le folosesc la semințe și pentru mâncare.
Negustorul a ridicat din umeri.
— Dacă le cari, sunt ale tale.
Matei a mulțumit și a plecat cu Sofia trăgând după ei o ladă aproape mai mare decât fetița. În ziua aceea au mâncat supă din roșii zdrobite și cartofi încolțiți. A fost cea mai bună masă din ultima săptămână.
Zi după zi, Matei a repetat drumul. A învățat cine