A CREZUT CĂ MENAJERA ÎL FURA ȘI A URMĂRIT-O ÎN SECRET

a scârțâit.

Elisabeta s-a întors.

Când l-a văzut, a rămas nemișcată.

— Domnule Andrei…

Copiii s-au întors și ei.

Pentru prima dată în viață, Andrei nu știa ce să spună.

A privit mesele improvizate, hainele uzate ale copiilor, cutiile cu mâncare.

— De… de unde sunt toate astea? a întrebat el încet.

Elisabeta a lăsat sacoșa jos.

— Din casa dumneavoastră.

Cuvintele au căzut greu în aer.

— Dar… nu am furat nimic de valoare. Doar mâncare care se arunca oricum. Fructe, pâine, conserve. Dumneavoastră cumpărați mult… și multe rămân.

Andrei nu spunea nimic.