am înțeles că nu cerusem niciodată prea mult.
Nu-i cerusem lui Cătălin să aleagă între mine și mama lui.
Nu-i cerusem Marioarei să dispară din viața noastră.
Cerusem doar ceva ce ar fi trebuit să fie firesc de la început:
să pot închide ușa propriei mele case și să știu că, dincolo de ea, începe spațiul nostru.