„A, ai venit. Pune-ți geanta și vino să saluți lumea”, mi-a spus soacra mea când am intrat în propriul apartament și am găsit sufrageria plină de musafiri aduși de ea.

știam că ai dreptate.

M-am întors spre el.

— Atunci de ce nu spuneai nimic?

A privit podeaua.

— Pentru că era mai ușor.

Răspunsul m-a durut.

Dar era sincer.

— Mama se supără, plânge, îmi amintește câte a făcut pentru mine. Tu încercai să fii rezonabilă. Și atunci…

— Atunci mă sacrificai pe mine.

A închis ochii.

— Da.

Am rămas amândoi tăcuți.

— Să nu mai faci asta, Cătălin.

— Nu mai fac.

— Nu vreau să mă aperi doar când ajung să nu mai pot. Vreau să nu mă lași să ajung acolo.

A dat