trecerea de pietoni. Nu fusesem rănită grav, dar el fusese atât de îngrozit, încât insistase să mă ducă personal la spital. A rămas acolo până când am fost externată și m-a condus acasă; chiar a doua zi dimineață, s-a întors cu o cafea și scuze.
Devenise gluma noastră privată: un semafor roșu blestemat ne oferise douăzeci și șapte de ani împreună.
Toți copacii erau desfrunziți.
Desigur, le spusesem oamenilor varianta amuzantă a modului în care ne-am cunoscut. Dar nu și acel detaliu. Lui Daniel îi displăcea profund să recunoască faptul