că nu primește cerșetori.
Cu fiecare ușă trântită, în pieptul lui Petru creștea ceva greu.
Nu furie.
Nu rușine.
Un gol.
Au ajuns la Daniel seara târziu. Casa mică, cu lumină caldă în ferestre. Se auzea un radio vechi și lătratul unui câine.
Petru a bătut.
Ușa s-a deschis larg, fără lanț, fără teamă.
Ioana a apărut prima.
— Doamne… intrați repede, e frig!
Nu le-a pus întrebări. Nu le-a cerut explicații.
Daniel a adus două scaune lângă sobă.
— Stați aici. Ioana, mai pune niște ciorbă în farfurii.
Ciorbă simplă de