Toți bărbații de la barul din sat râdeau când m-am dus la școala de șoferi pe camion, iar soțul meu le ținea isonul. Acum, când intru în curte cu TIR-ul de 40 de tone, tac toți mâlc…

tot vorbesc. Numai că acum, când trec pe lângă ele, îmi zâmbesc. Una mi-a spus deunăzi, ștergându-și ochii: „Bine că ai avut curaj, fată. Eu n-am avut, la vremea mea. Și-a rămas doar părerea de rău.”

 

Câte femei capabile rămân toată viața în umbra lui „ce-o să zică lumea”? Voi ce credeți — ați fi avut curajul să porniți motorul la 5 dimineața, cu tot satul râzând în spate?

Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au