Au stat acolo câteva minute, privind în jos spre oamenii adunați în curte. Apoi au croncănit de două ori și au dispărut peste copaci.
Mult timp după aceea, nimeni n-a mai trecut nepăsător pe lângă vechiul capac de canal. Iar Miron Danilovici, de fiecare dată când auzea o cioară prin apropiere, ridica instinctiv privirea.
Pentru că în acele trei zile a înțeles un lucru simplu: uneori, animalele cer ajutor mai clar decât oamenii. Trebuie doar să existe cineva dispus să le asculte.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.
