Radu și mama lui n-o înțeleseseră niciodată.
Vila nu era a Doinei.
Nu era nici a lui Radu.
Fusese cumpărată cu șapte ani înainte prin Armonia Invest, societatea de administrare a patrimoniului pe care o moștenisem după moartea tatălui meu.
Eu eram asociatul unic.
Când ne căsătoriserăm, îi spusesem lui Radu că imobilul aparținea companiei familiei mele.
Nu-l interesase.
Doina locuia deja acolo, iar Radu presupusese că tatăl lui îi lăsase casa.
Niciunul nu verificase vreodată.
Dar casa era doar începutul.
— Arată-mi transferurile, i-am spus Ioanei.
A deschis alt document.