între noi.
Doina îl privi șocată.
Cu două zile înainte mă lovise pentru că îi răspunsesem mamei lui.
Acum era dispus să o sacrifice pentru că aflase cine deținea casa.
— Nu despre mama ta este vorba.
— Atunci despre ce?
L-am privit.
— M-ai lovit.
Radu tăcu.
— M-ai dat afară. Apoi, înainte să treacă jumătate de oră, ai încercat să-mi blochezi accesul. Iar acum aflu că încercai să folosești un bun care nu-ți aparține cu o semnătură care nu este a mea.
— Am greșit.
— Da.
— Sunt soțul tău.
— Pentru moment.
Am lăsat