în geantă.
Apoi a venit sărbătoarea. Paraschiva a insistat să facem masa mare la noi: rude, sarmale, cozonac, muzică populară de la un boxă adusă de un văr. Și, spre stupoarea mea, a venit cu Lenuța. A prezentat-o drept „o prietenă de familie”. Fata stătea la colțul mesei, cu rochie largă, cu palma mereu pe burtă, și nu se uita la mine deloc. Bogdan se uita în farfurie.
Am servit. Am zâmbit. Am cărat platouri. Iar la felul doi, Paraschiva a bătut cu lingurița în pahar și s-a ridicat.
— Am