și nu aveam nimic, el îmi cumpăra cărți din banii lui. Datorită lui am ajuns aici.”
Tăcere totală.
— „Dacă azi sunt medic și pot salva vieți… este datorită acestui om.”
Privirile celor din sală s-au schimbat instant.
Respect. Admirație. Rușine.
Femeia elegantă a rămas nemișcată, cu fața palidă.
Medicul s-a întors din nou către bătrân, iar vocea i s-a înmuiat.
— „Haideți, domnule învățător.”
L-a luat de braț și l-a condus în cabinet.
— „De astăzi, sănătatea dumneavoastră este responsabilitatea mea. Și nu veți plăti nimic. Niciodată.”
Ochii bătrânului s-au umplut de