Patronul la care făceam curat de 12 ani mi-a pus în palmă un plic cu 8.000 de lei și mi-a spus: „Până luni vreau să-i cheltuiești pe toți. Nu mă interesează pe ce.”

lucruri?”

„De câteva luni încerc să-mi pun actele în ordine.”

Camera s-a schimbat instantaneu.

Nimeni nu mai privea cizmele.

„La vârsta mea trebuie.”

Cristina s-a aplecat spre el.

„Unchiule, nu trebuie să vorbiți așa.”

„Am șaptezeci și șapte de ani. Exact așa trebuie să vorbesc.”

S-a uitat la fiecare.

„În ultimii ani am auzit de prea multe ori întrebări despre casă, terenuri și bani.”

Doina s-a apărat imediat.

„Eu n-am întrebat niciodată…”

Aurel a ridicat mâna.

„Nu vreau explicații.”

Apoi s-a uitat la mine.

„Viorica nu m-a întrebat niciodată.”

Cristina