a convins-o să meargă la cabinetul veterinar unde mai fuseseră cu animalul.
Eu nu m-am dus.
Nu voiam să stau într-o sală de așteptare lângă femeia care mă numise hoață.
M-am întors acasă.
După-amiază, la 16:20, m-a sunat Marinescu.
— Raluca, inelul a fost găsit.
M-am așezat pe marginea patului.
— Unde?
A urmat o pauză.
— În stomacul câinelui. Se vede clar la radiografie. Veterinarul se ocupă de el.
N-am spus nimic.
— Raluca?
— Sunt aici.
— Vreau să vii mâine să discutăm.
— Despre ce?
— Despre întoarcerea ta la serviciu.
A doua zi