care oamenii o confundau mereu cu liniștea.
Paul a simțit cum îi amorțesc mâinile pe volan.
Ea s-a apropiat de taxi fără să-l privească atent.
A deschis portiera din spate și a intrat.
— Bună ziua. În Primăverii, vă rog.
Vocea ei.
Atât de cunoscută.
Atât de străină în același timp.
Paul a pornit mașina fără să spună nimic.
În oglinda retrovizoare îi vedea chipul obosit. Mult mai obosit decât își imaginase.
Cătălina și-a sprijinit capul de geam și a oftat lung.
Apoi telefonul ei a