au făcut-o.
Chipul mamei s-a schimonosit. A apucat o cratiță cu sos fierbinte, abia scoasă de pe aragaz, și a aruncat-o spre Mariana.
Nu am gândit. M-am pus în fața ei.
Lichidul mi-a curs pe gât, umăr și piept. Durerea a fost ascuțită, dar am rămas în picioare. Mariana a țipat, iar cratița s-a rostogolit pe gresie.
Teresa se uita la mine fără regret.
—Ieși —i-am spus.
—Unde să mă duc?
—Oriunde. Numai nu mai rămâi aici.
Musafirele au început să-și strângă gențile. În câteva minute, apartamentul s-a golit. Mama