început doar am respectat condițiile înțelegerii noastre: vizite de două ori pe lună, scrisori calde, suficient de false încât să rămână un contract.
Dylan răspundea mereu cu un scris atent și desena pe margini: o ceașcă de cafea, pe Cameron într-un costum de supererou după ce îi povestisem despre testul lui ratat la matematică.
— A reparat testul? — m-a întrebat la următoarea vizită.
— Ți-ai amintit?
— Ai scris despre asta. Eu citesc tot.
M-a impresionat mai mult decât mă așteptam.
Într-o seară, după tura de la serviciu, stăteam pe podeaua bucătăriei printre