aici s-a încheiat.
Ne-a lăsat documentele și a plecat discret.
Casa a rămas liniștită.
Radu s-a apropiat.
— Îmi pare rău că te-am speriat.
— N-ai idee cât.
— Pot să repar asta?
Am privit albumul.
Ultima pagină era goală.
Pe ea scria doar atât:
„Pentru următorii cincisprezece ani.”
Am început să râd și să plâng în același timp.
— Știi că aproape am crezut că ai stat cu mine pentru bani?
— Dacă aș fi vrut bani, nu aș fi așteptat cincisprezece ani să mă însor.
N-am putut să-l contrazic.
M-a tras ușor în