M-am căsătorit cu iubitul meu din liceu, însă chiar la prima noastră aniversare de căsătorie

Nu bijuterii.

Nu documente.

Fotografii.

Noi doi la șaisprezece ani.

La balul de absolvire.

În excursii.

La facultate.

La prima chirie.

La nunta noastră.

Fiecare fotografie avea lângă ea o scrisoare scrisă de mână.

— Ce este asta? am șoptit.

— Planul meu.

Mi-a întins albumul.

— Omul cu care vorbeam este vărul meu. În fiecare an îi spuneam că o să fac albumul ăsta și nu-l terminam niciodată. În seara asta i-am spus că, în sfârșit, voi face ce am plănuit.

Am simțit cum mi se încălzesc obrajii.

— Și partea cu „o