Nu?
— Îmi pare rău că am trăit atât timp fără să știu. Nu că am aflat.
La un an după noaptea aceea, Diana lucra din nou.
Nu la morgă.
Se întorsese în educație, de data aceasta într-un centru pentru copii unde nimeni nu venea să-i spună că munca ei era o rușine.
Mătușa Lucia își urma tratamentul, sprijinită prin mijloace legale și stabile, nu prin bani ceruți pe ascuns unui soț care controla fiecare leu.
Într-o după-amiază, Lucia o întrebă:
— Îți mai este frică de morgi?
Diana