început aproape un an mai târziu.
Victoria s-a mișcat neliniștită.
Am observat.
Alexandru a observat și el.
— Victoria?
— Ce?
— Mama te cunoștea atunci.
— Eram asistenta ta.
— Știai că Elena venise la birou?
— Nu.
Răspunsese prea repede.
— Victoria.
— Am spus că nu.
— Știai că era însărcinată?
— Nu știam că a păstrat copilul!
S-a făcut liniște.
Victoria și-a dus mâna la gură.
Alexandru o privea.
— Ce ai spus?
— Alexandru…
— Cum puteai să nu știi că „a păstrat copilul” dacă nu știai că era însărcinată?
Ochii Victoriei s-au umplut de lacrimi.
— Nu a