Victor a dat din cap.
A urmat o tăcere lungă.
Vântul bătea prin frunzele ude.
— Deci pleci… a spus Maria în cele din urmă.
Victor s-a uitat spre casă.
Andrei și Ilinca desenau pe o foaie, certându-se pe un creion.
Inima i s-a strâns.
— Nu știu.
Maria a oftat.
— Oamenii ca tine nu rămân în locuri ca astea.
Victor a zâmbit amar.
— Oamenii ca mine nici nu știu cum e să trăiască aici.
Dar liniștea lor nu a durat mult.
Pe la prânz, liniștea satului a fost ruptă de zgomotul