spună nimic, a început să strângă vasele de pe masă.
Elena s-a ridicat imediat.
— Vă rog, lăsați. Nu trebuie…
Maria a zâmbit.
— Nu, dragă. Astăzi nu tu trebuie să faci asta.
Apoi s-a întors spre fiul ei.
— Alexandru, vino aici.
El a rămas nemișcat.
— Acum.
Tonul mamei nu lăsa loc de discuții.
Câteva clipe mai târziu, stătea lângă chiuvetă.
— Spală vasele.
— Mamă…
— Le-ai murdărit.
Le speli.
Ion a tras un scaun și s-a așezat.
— Știi ce m-a învățat pe mine tatăl meu?
Alexandru nu răspundea.
— Că un bărbat nu este