In fiecare an, de Sfânta Maria, soacra mea venea cu toată familia la grătar, fără să aducă nici măcar o pâine. Anul acesta însă i-am pregătit o surpriză pe care n-o va uita prea curând…

una.

Mesele se goleau.

Grătarul era curățat.

Curtea redevenea exact cum fusese dimineață.

Mariana privea în tăcere.

Înainte să urce în mașină, veni spre mine.

— Ana…

Poate…

la anul facem grătarul la noi.

Am zâmbit.

— Cu mare drag.

Spune-ne doar ce să aducem.

Pentru prima dată în șapte ani nu și-a mai încărcat caserolele cu mâncarea rămasă.

Le-a pus goale în portbagaj.

Iar când mașinile au ieșit pe poartă, Mihai m-a prins de mână.

— Știi care e partea cea mai frumoasă?

— Care?

— N-am schimbat familia.

Am schimbat doar regulile.

Și