I-am împrumutat casa părinților mei verișorului meu timp de trei ani

respirația grea a mătușii.

— Nu i-am făcut nimic, am spus calm. Doar mi-am luat casa înapoi.

— Casa ta?! a izbucnit ea. Paul locuiește acolo de trei ani!

— Exact, am răspuns. Locuiește, nu deține.

Tăcere.

Apoi vocea ei a devenit și mai tăioasă.

— Tu știi cât a muncit băiatul meu pentru casa aia?

Am strâns telefonul în mână.

— Mătușă… casa aceea este pe numele meu. Tatăl meu a construit-o cu mâinile lui. Eu doar le-am dat voie să stea acolo.

— Le-ai distrus viața!

Am inspirat adânc.

— Nu eu. Lăcomia lor.

Am