că ești bine.
Lucia scoase din geantă o umbrelă nouă.
— Asta este pentru tine.
Mirela începu să râdă.
— Nu trebuia.
— Știu.
Apoi Lucia deveni serioasă.
— Dar vreau să știi ceva. În seara aceea nu mi-ai salvat doar banii.
Mirela o privi.
— Mi-ai dat șansa să aflu adevărul înainte să semnez niște documente pe care nu le înțelegeam.
— Tu mi-ai dat umbrela fără să mă întrebi cine sunt, spuse Mirela. Eu doar ți-am întors gestul.
Lucia își șterse discret ochii.
În anul următor, viața ei arăta complet diferit.