copilăriei.
Tyler râse și el.
Când polițistul se pregătea să plece, Tyler alergă după el.
— Domnule polițist?
Se întoarse.
— Da?
— Îmi pare rău că v-am făcut să veniți până aici.
Polițistul dădu din cap.
— Mulțumesc că mi-ai spus.
Tyler ezită.
— O să mai pot suna dacă chiar se întâmplă ceva rău?
Expresia polițistului deveni din nou serioasă.
— Absolut.
Asta mi-a atras atenția.
El continuă:
— Și vreau să ții minte partea asta. Faptul că ai sunat greșit astăzi nu înseamnă că trebuie să-ți fie frică să suni vreodată. Dacă tu sau