tariful ei orar.
Mesaje în care ea întreba despre salariul ei. Și câteva mesaje de la Santiago în care recunoștea că îi datorează bani și promitea date concrete în care o va plăti.
Fiecare dată trecuse.
„Bine”, am spus. „Îl sun.”
Sloan a smuls repede telefonul din mâinile mele.
„Nu.”
„Sloan.”
„Mamă, te rog.”
„Îi datorează fiicei mele de 16 ani o mie o sută de dolari.”
„Știu.”
„Așa că îl sun.”
A scuturat din cap. „Am făcut deja ceva.”
Asta m-a oprit. „Ce ai făcut?”
„I-am trimis orele mele