se umplură imediat de lacrimi.
— Doamne…
Mason îi întinse desenul.
— Era pentru tata, dar cred că poți să-l vezi și tu.
Rebecca îl luă.
Pe foaie era Tyler într-un avion, iar dedesubt noi trei ținându-ne de mână.
Rebecca plângea.
— Este foarte frumos.
Mason o privi serios.
— Tata spune că tu i-ai salvat viața.
— Medicii i-au salvat viața. Eu doar am ajutat puțin.
Mason se gândi câteva secunde.
Apoi spuse:
— Dacă nu îl ajutai, eu nu existam, nu?
Nimeni nu răspunse imediat.
Pentru că avea dreptate.
Am petrecut după-amiaza