treia:
„Pentru avocat.”
Inima îi bătea atât de tare încât îi țiuiau urechile.
A deschis prima cutie.
Contracte.
Extrase bancare.
Transferuri.
Documente semnate.
Iar în centrul lor apărea același nume.
Patricia Ionescu.
Nu el.
Ea.
Darius a continuat să răsfoiască.
Cu fiecare pagină înțelegea mai mult.
Frauda pentru care fusese condamnat nu fusese opera lui.
Patricia folosise accesul la firmă și conturile companiei pentru a transfera bani către firme fantomă.
Când ancheta începuse, toate dovezile fuseseră orientate spre el.
Iar cineva îi ajutase.
Directorul financiar.
Un om în care tatăl