De Ziua Tatălui, fiul meu a văzut frigiderul aproape gol și m-a întrebat:

A întors laptopul spre mine.

Era o participație veche în compania lui Emil.

Cu douăzeci de ani în urmă, când îi dădusem ultimii mei bani pentru firmă, Emil insistase să-mi treacă un procent simbolic din acțiuni.

Eu uitasem complet.

Compania crescuse.

Procentul nu mai era simbolic.

Valora câteva milioane de euro.

Am simțit un frig pe care centrala stricată nu-l putea explica.

Dacă eram declarat incapabil și Mariana obținea control asupra afacerilor mele, putea încerca să controleze și acea participație.

Atunci am înțeles de ce nu mă lăsase pur și