„Dacă tot sunt o sărăntoacă venită fără zestre, luați de pe masă tot ce este al meu!”

toate obiectele au numere de inventar și sunt proprietatea firmei. Termenul de închiriere s-a încheiat la ora stabilită.

— Dar e casa mea!

— Exact, răspunse Diana. Casa este a dumneavoastră.

Făcu o pauză.

— Lucrurile, nu.

Unul dintre angajați începu să strângă paharele goale.

Altul ridică aranjamentele florale.

Invitații priveau în tăcere.

Nimeni nu mai era interesat de salată.

Mătușa venită din orașul vecin întoarse o farfurie și studie eticheta de inventar.

— Regina… chiar toate sunt ale Dianei?

Soacra se înroși.

— Nu știu ce joc murdar face!

— Nu e niciun joc, spuse