o locuință.
Am decis că nu mai vreau să trăiesc într-o casă în care sunt umilită pentru munca pe care o fac.
Andrei a pălit.
— Tu vorbești serios?
— Foarte serios.
M-am uitat în jur.
— Vă invit să terminați masa.
Am gătit-o cu drag.
Dar de astăzi înainte, fiecare va ști cine a plătit-o.
Nimeni nu a mai întins mâna după mâncare.
Atmosfera devenise apăsătoare.
După câteva minute, tatăl lui Andrei s-a ridicat.
— Cred că e timpul să plecăm.
La ieșire, s-a oprit lângă mine.
— Îți cer iertare. Am judecat fără