copilăria.
În ultimii ani ai vieții, Maria păstra într-o cutie veche singura fotografie făcută în port în ziua sosirii lor.
În imagine se vedeau sute de copii slabi, speriați și obosiți.
Iar în mijlocul lor, îmbrăcat în alb, stătea un om care îngenunchease ca să vorbească pe limba durerii lor.
Pe spatele fotografiei, Maria scrisese o singură propoziție: „Când lumea ne-a închis toate ușile, un singur om ne-a deschis inima lui.”
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și