ceva nu era în regulă. A încetat să mă mai aștepte pe platforma cea mai înaltă și a început să doarmă lângă poarta țarcului, privind cabana ca și cum s-ar fi temut că aș putea dispărea.
În ultima seară, am intrat în țarcul lui și m-am așezat în zăpadă.
„Îmi pare rău”, am șoptit.
Ghost s-a apropiat încet, și-a așezat labele pe umerii mei și m-a îmbrățișat fără să își folosească ghearele.
Atunci au apărut faruri printre copaci.
Ofițerul Hayes a coborât din vehiculul negru de teren, însoțit de alți