după documentele apartamentului vândut.
Apoi mi-am verificat laptopul.
Lipsea și el.
Și atunci mi-am amintit ceva.
Cu aproximativ două luni înainte, Rareș mă convinsese să-i arăt extrasul de cont.
Spusese că voia să calculăm dacă ne permitem să cumpărăm o casă.
Îi arătasem.
Acolo văzuse banca.
Soldul.
Numărul contului.
Tot.
Am simțit că mi se face rău.
În seara aceea m-a sunat avocatul pe care îl contactasem pentru divorț.
— Am verificat câteva lucruri despre care mi-ai spus.
— Și?
— Rareș are datorii.
Am închis ochii.
— Cât?
— Mult mai mult decât credeai.