Într-o seară de noiembrie, la opt luni după operație, eram în noul nostru apartament. Aveam un loc de muncă la o librărie din centru, începusem să dorm câte patru ore legate și învățasem să nu tresar la fiecare apel necunoscut.
Matei desena pe podea.
Ilinca dormea în brațele mele.
— Mamă, a spus el, de ce ai două mărgele pe brățară?
M-am uitat la încheietura mea. Brățara din lemn era zgâriată, iar vopseaua galbenă se cojise aproape complet.
— Pentru voi doi.
— Și când eram în burtă?
— Atunci mi-a fost frică.
— Și