Nu-mi pasă că e ziua ta! Ridică-te și fă-ne de mâncare

Marina a deschis dosarul fără grabă și a scos primul document.

 

L-a împins spre Bogdan.

 

— Citește.

 

El a aruncat o privire neatentă, apoi a ridicat din umeri.

 

— Ce-i asta?

 

— Contractul de vânzare al apartamentului în care locuim.

 

Bogdan a încremenit.

 

Lidia a făcut un pas înainte.

— Ce prostii sunt astea? Apartamentul este al fiului meu!

Marina și-a întors privirea spre ea.

— Nu. Apartamentul este pe numele meu. L-am cumpărat înainte să ne căsătorim, din economiile mele și din creditul pe care l-am plătit