Mama îmi spunea adesea: „Nu te așeza în poala bunicului.”

Bunicul se apropie de telescop.

— În noaptea asta are loc o ploaie de meteoriți.

Am clipit.

— Meteoriți?

Zâmbi.

— Foarte mulți. Dacă avem noroc, o să vedem zeci într-o singură oră.

M-am uitat la cele două saltele.

Apoi la mama.

Plângea în continuare.

Nu înțelegeam nimic.

— Dar de ce trebuia să dorm lângă tine?

Bunicul își coborî privirea.

— Pentru că s-ar putea să fie ultima noapte în care pot să văd stelele împreună cu tine.

Mama își acoperi gura cu mâna.

Atunci am început să înțeleg că frica ei nu fusese