Fiul unui mare interlop lovește și alungă toate bonele

Camelia a închis ușa biroului cu mâna tremurândă și pentru prima dată de mult timp a simțit că viața ei se schimbă. Nu știa dacă în bine sau în rău, dar ceva era diferit. În noaptea aceea nu a dormit aproape deloc.

Camera în care fusese cazată era mai mare decât toată garsoniera în care locuise până atunci. Patul moale, perdelele groase, liniștea apăsătoare… toate îi dădeau o senzație ciudată, de parcă nu îi aparțineau.

Pe la două noaptea, a auzit pași mici pe hol.

Ușa s-a deschis încet.

Leonard.