Am lăsat o femeie fără adăpost să locuiască în garajul meu

Purta un costum elegant, avea părul aranjat impecabil și stătea în fața unui laptop deschis, vorbind în engleză într-o videoconferință.

În clipa în care m-a văzut, s-a ridicat brusc.

— Îmi pare rău… credeam că sunteți plecat.

Am rămas câteva secunde fără să spun nimic.

— Alexandra… ce se întâmplă?

Închise laptopul și oftă.

— Cred că vă datorez adevărul.

Ne-am așezat la masa mică din garaj.

— Nu am mințit când v-am spus că am rămas fără casă, începu ea. Dar am omis multe.

Am ascultat-o în tăcere.

— Am fost director financiar într-o